Am scris deja aici despre concertul cu Natalie Cole. Problema este ca, ascultand dimineata la radio in masina, am realizat ca evenimentul va avea loc MARTI…martea viitoare…deci mai este foarte putin. Eu unul abia astept. Voi fi acolo negresit. Mai jos este una din piesele pe care o cant si eu cu mare drag in concerte. Ne vedem la Sala Palatului.

 
Va povesteam aici despre intalnirea mea cu Sorin Danescu la un pahar de vorba despre muzica italiana. Emisiunea cu pricina s-a difuzat in urma cu vreo 2 saptamani, iar de ieri se afla si pe internet. O puteti vedea aici.Interventia mea incepe undeva la minutul 14. Au ramas vreo 4 minute dintr-o discutie de mai bine de 60. Dar baietii si-au reparat greseala. Cine credeti ca are cea mai mare felie din montajul cu momente amuzante ? Ati ghicit…subsemnatul Enjoy!
 

Un alt guest post, de data asta din partea chitaristului, compozitorului si prietenului meu Cristi Cretu, despre care v-am mai povestit zilele trecute. Subiectul? Evident acelasi: munca la primul album si la cel care urmeaza. Enjoy!

“Bla,bla,bla eu si scrisul ”baba si mitraliera” desi nu stiu cit de valabila mai e zicala asta daca te uiti spre Irak sau Afganistan. In fine… nu stiu cit talent am eu la proza, probabil…deloc, dar o fac, na!

Albumul asta sper sa va placa mai mult,e putin mai direct adica, nu va asteptati la ceva foarte comercial pentru ca nu o pot face, asta e, imi place sa cred ca muzica noastra e mai speciala,mai pentru cunoscatori,desi cu Andreea care scrie texte f misto si Brenciu care interpreteaza asa mai diferit in felul lui… sigur o sa va placa ….Doamne ce o sa ma fac cand o sa vina creatura asta in studio sa inregistreze vocea,va jur ca nu ati vrea sa fiti in locul meu nici macar 10 min. E ingrozitor sper sa supravietuiesc acelei perioade, acolo eu sint foarte stresat pt. ca sint concentrat sa iasa totul impecabil, iar el, el vine razand si urlind asa cum il stiti, nu e nicio diferenta,sa ma ajute Dumnezeu! Nu prea stiu ce sa mai scriu, deci stiam eu ce stiam sint varza la proza,imi vine mult mai usor sa cant decit sa vorbesc )! A…nu m-am prezentat, eu ma numesc Cristian Cretu,genul omului din umbra fara notorietate,mic,obscur dar nu lipsit de importanta!

As putea sa va fac dezvaluiri despre album,despre ce facem noi,dar nu o fac,pe cei interesati va mai tin putin in sah ,iar cei dezinteresati oricum nu au nimic de pierdut.OK, chiar nu mai pot sa scriu si asa a fost foarte mult pentru mine! Daca nu aveti comentari foarte rautacioase la adresa mea poate va mai scriu cite ceva!PA!”

Va spuneam in postul anterior, cel de marti, cateva cuvinte despre Andreea Miclici. A acceptat sa scrie cateva cuvinte despre cum s-au nascut piesele de pe albumul 35. Le aveti mai jos:

Textele albumului 35 le-am facut usor. Horia habar n-are cat de usor se fac textele, ca probabil si le-ar face singur.
 
Am inceput bineinteles cu o neinspiratie si anume piesa “La La La”, cea careia, din fericire, a stiut sa-i faca textul doamna Liliana Stefan. Am crezut ca nu voi fi eu cea care va semna vreun text pentru acest album. Nu ma mai intrebuintasem niciodata in sensul asta. Albumul 35 a fost de fapt si debutul meu ca textier.

Am depasit insa startul neinspirat, in asa fel incat toate celelalte melodii de pe album au fost cantate pe versurile mele. Imi plac si mie in aceeasi masura in care au placut si publicului si in aceeasi ordine. Septembrie,Luni / Lucruri simple / La radio etc. Semn ca in aceasta echipa am reusit totusi si eu sa ma exprim nu numai artistic ci si eficient.
 
Despre cum s-au ivit fiecare dintre ele,n-are rost sa comentez.Textul e inspirat de melodie,de beat-ul ei,de inlantuirile armonice.Mi-a facut multa placere sa scriu versurile pentru acel Prolog prezent pe albumul lui Horia. Si ma bucur ca a existat ideea de prolog pentru album. Mi-am propus sa surprind in acel text macar o mica, foarte mica parte din infinitul de emotii pe care le traieste pe scena un artist.Lucruri despre care as putea scrie fara sa reusesc sa inchei, am incercat sa le punctez in cele cateva strofe de cantec pe care le-am avut la dispozitie. Horia Brenciu a demonstrat de-a lungul timpului ca este un artist complex dupa parerea mea. De aceea am dorit ca efortul si pasiunea acestui artist sa fie macar un pic afisate in textul pe care l-am scris.

M-as mai referi si la Lucruri simple.Melodia, in momentul in care am primit-o, mi s-a parut ca “respira” un aer curat, racoros, pozitiv, benefic. Un aer “simplu”. Cu totii simtim nevoia uneori de acest aer. Cum spunea si Joe Cocker inaintea mea, “The best things in life are the simple things”. Desigur ca avea dreptate. Si am profitat de aceasta melodie frumoasa ca sa imi reamintesc si sa va reamintesc.

Poate reusesc in incheiere sa spun si cateva cuvinte despre “Septembrie,Luni”. Deasemeni o sa ma refer la acel prim moment, cel care contine mereu cea mai mare doza de adevar. Ascult piesa si prima impresie a fost ca ascult ceva special. In consecinta mi-am dorit sa raspund in acelasi fel. Atunci am cautat si in mine acel Special si l-am lasat sa ma inspire. Sintagma Septembrie, Luni nu o pot explica. In aceasta forma s-a prezentat din start in mintea mea. Dar n-am tinut-o pentru mine ca pe o ciudatenie,nici ca pe ceva personal, ci am ales sa va fac cunostinta cu ea. Pentru mine descrie 2 atmosfere. Cea interioara – romantica,melancolica, dulce-amara. Si cea exterioara – calda, linistita, intima, ca acea luna frumoasa de inceput de toamna. “Septembrie,Luni” invita la visare si pentru fiecare dintre ascultatorii ei, poate insemna orice acestia aleg sa insemne. Mesajul meu indirect ar fi “Follow your dreams” iar cel direct “Nu va temeti de ceea ce iese din tipare,de special”.
 

Acum lucrez la versurile celui de-al doilea album. Promit ca acesta va beneficia in primul rand de experienta pe care am dobandit-o, fara a renunta insa la modul meu neconventional de a ma exprima. Sper sa-l primiti ca pe o surpriza.”
 

 
Pentru ca tot va vorbeam ieri despre echipa mea, gasiti mai jos o melodie cantata impreuna cu Andreea, persoana care este ‘vinovata’ de versurile de pe albumul 35. Am provocat-o sa scrie cateva cuvinte despre cum a decurs si ce a insemnat pentru ea munca la album. A acceptat, asa ca urmeaza cat de curand un guest post semnat Andreea Miclici. Pana atunci, Don’t go breaking my heart – live @ Cafeneaua Actorilor de Vara, 27 august 2009 :
 

 

 
Azi m-am decis sa incep sa va vorbesc de echipa mea. Si cand spun echipa, ma gandesc la adunatura de oameni talentati si plini de energie care stau langa mine si fara de care concertele nu ar avea sare si piper. Le-am spus simplu HB orchestra. Asadar:
 
Cristi… chitara si voce. Anul asta si-a scos bila. N-a fost un moment prea placut. Cind am fost cu el la spital, inainte de operatie, tot despre muzica vorbeam. E chitaristul orchestrei mele si ne cunoastem de-o viata. El a compus Septembrie, Luni si tot albumul 35.
 
George… inginer de sunet. A terminat Saguna in Brasov, ca si mine. Anul viitor are intilnirea de 20 de ani si iubeste la nebunie o fata pe nume Oana. El a mixat albumul 35.
 
Andreea… Ea scrie versurile si apoi ma ajuta sa le cantam. Este raspunzatoare pentru Lucruri simple si Septembrie, luni. Nu stiu daca am inspirat-o, in vreun fel la scrierea cuvintelor, dar lucrurile au decurs bine pentru primul album. Sper sa fie si mai misto la al doilea.
 
In studio, rind pe rind, alaturi de echipa mea de baza, isi vor face aparitie suflatori, pianisti, basisti, tobosari si diversi artisti care vor desavirsi muzical noul album. De pe acum trebuie sa va spun ca se va aplauda, se va injura, se vor invoca diverse creaturi necurate si bineinteles, divinitatea. Chiar se va si plinge, pe alocuri. Ceee ce va pot garanta este ca va iesi un lucru bun. Doamne-ajuta!
 

 
Cu Sorin Danescu, host-ul emisiunii Ambientalia, ma cunosc de 14 ani. Nu ne-am mai vazut in ultima perioada, dar e neschimbat. Ba mai mult, a si slabit. Nu stiu daca a facut-o pentru emisiune, dar ii sade bine.
 
Am acceptat invitatia in emisie si m-a intrebat despre influentele muzicii italiene asupra artistilor autohtoni.
 
E crima cu premeditare sa ma intrebe cineva de muzica, mai ales de cea italiana. Nu ca nu m-ar avantaja subiectul, din contra. Probema e ca timpul unei emisiuni, fie ea si la Pro TV, e foarte mic comparativ cu un asemenea subiect gras.
 
Marco Massini, Umberto, Ramazzotti, Ranieri, Raff, Nek, Giorgia, Dean Martin, putin Sinatra, ceva Verdi, Traviata, Volare, Gente di Mare, Fiorello, Berlusconi si multi altii. Am vorbit vreo ora uitand definitiv de cele 3 camere atintite pe moacele noastre.
 
La sfarsit, am intrebat cat se va da pe post din ce-am vorbit. 5 minute, mi s-a raspuns.
 
Sunt curios ce-a ramas…
 
Ambientalia – duminica, 11 octombrie, ora 23:15, la ProTV
 

 

 
Promiteam sa postez eventuale articole semnalate de la voi. Am primit prin comment link-uri catre doua articole ale aceluiasi blogger, si anume Nuclearrr. In primul articol, scrie despre cateva melodii care ii plac de pe articolul 35, iar in al doilea scrie despre melodia ‘Love is’ pe care o cant cu Cristi. Multumesc, Nuclearrr

 
Laurentiu a scris si el cateva cuvinte pe blogul personal despre cum i s-a parut cantarea de pe 30 septembrie, de la Music Club. Multumesc, Laurentiu!
 

 
Pentru ca m-a prins destul de tare partea asta cu internetul , m-am asezat la calculator curios sa vad cam ce se mai scrie despre mine pe bloguri…si daca se scrie. Mare lucru nu am gasit, dar cele cateva post-uri m-au bucurat foarte mult. Ca sa nu fiu acuzat de subiectivism, va rog daca gasiti alte posturi in care se vorbeste de vreun concert sustinut de mine, sa mi le semnalati si promit sa le public aici.
 
Pe Daffy Books’ Blog se face comparatie intre concertul de la Cafeneaua Actorilor din august si cel sustinut de Madonna cu o seara inainte.
 
Ovidiu scrie despre cum a ajuns la ziua mea si despre cat il enervam ca prezentator .
 
Daffy scrie si ea cateva cuvinte despre concertul de pe 27 august de la Cafeneaua Actorilor.
 
Iar Nurya povesteste despre cum a ramas “placut impresionata” la concertul de saptamana trecuta de la Music Club .
 
Din pacate, cam atat. Adica doar aceste patru articole. Dar repet, daca cumva gasiti si altele, va rog sa nu ezitati sa mi le semnalati, iar eu promit sa le postez.
 

 
Cu putin timp in urma, la rugamintea unui fost coleg, am scris cateva cuvinte pentru un blog de prevenire a consumului de droguri. Am uitat complet de cele cateva randuri trimise atunci…sau mai degraba am vrut sa uit. Primul lucru care mi-a venit in minte cand m-am pus in fata tastaturii a fost zambetul primei mele iubite din liceu. Amintirea doare…daca cititi, o sa intelegeti Gasiti aici intreaga poveste.