A fost prima noastra incercare, primul nostru concert intr-un tarim nou, situat la vreo 100 km de Roma, numit Terracina… Dupa ce am revenit in tara, multa lume m-a intrebat “cum a fost”… M-am gindit putin la raspuns. Vroiam sa fie quintesenta a ceea ce am trait cu totii acolo, in special in seara spectacolului.

Dragii mei, intr-unul din ultimele concerte de la Bucuresti, in primul rind de spectactori de afla un tinar intr-un carucior cu rotile. A aplaudat, a zimbit, a cintat alaturi de noi, iar la sfirsit, dupa terminarea spectacolului, m-am intilnit cu el si i-am multumit pentru ca fost o adevarata inspiratie pentru noi, pe tot parcursul evenimentului!

Dragii mei prieteni, un singur comentariu o sa fac despre articolul si poza aparute in ziar.

De citeva zile incerc sa va scriu mai multe lucruri care-mi stau pe suflet, dar nu reusesc… Lipseste timpul? Starea mea nu e potrivita? Poate…