Serile trecute am avut o discutie de pomina cu orchestra mea … Fiti atenti!

Eram la nunta unui prieten si stateam cu totii la o masa. Prins de atmosfera de dragoste degajata de iubirea netarmurita a mirilor, am deschis o discutie nevinovata. Cind s-a varsat ultima lacrima, la vizionarea un film?

Atit mi-a trebuit… Cu totii au inceput sa se destainuie… Astfel am aflat ca Horatiu, trompetistul meu, a plins, cot la cot cu Ioana, sotia lui, la “Omul bicentenar”, pelicula cu Robin Wiliams, la faza din final. Shrek, tehnicul meu, a udat canapeaua, la propriu, la “The green mile”, filmul cu Tom Hanks, atunci cind “moare negru’”, s-a exprimat el oftind, la capatul spuselor… Cristi, chitaristul meu, si-a infrint jena, proprie masculina si ne-a istorisit cita drama si emotie e in recentul “Hachiko – A dog’s story”, cu Richard Gere. Bomba a venit de la Andreea… Unde credeti ca a lacrimat talentata noastra voce si textiera? La “Matrix”! Da, da!!! La toata seria!!! La asemenea destainuiri, nu puteam sa ma las mai prejos… “WALL-E”. Da, exact. Robotetii aia au facut ca umoarea apoasa sa-mi invadeze intreg globul ocular, tocmai la revenirea lor pe Pamint… Na, c-am zis-o! Am detectat vreun zimbet?!

Acum, ca v-am istorisit emotiile noastre, e rindul vostru. La cel film ati plins, ultima data??? Hai, curaj!!!